În cursul anului 2017 am promovat, în calitate de ministru al consultării publice şi dialogului social, mecanisme instituţionale care să apropie administraţia de cetăţeni.
Am asigurat creşterea procesului de consultare publică la nivelul ministerelor, prin dezvoltarea unei platforme online „e-consultare”, în care au fost încărcate în mod centralizat peste 1.800 de proiecte de acte normative aflate în consultare publică la nivelul ministerelor şi a instituţiilor subordonate.
Am implementat Memorandumul privind creşterea transparenţei şi standardizarea afişării informaţiilor de interes public la nivelul ministerelor şi prefecturilor, având o medie de conformare de peste 90%, şi am început demersurile pentru reglementarea cadrului legal referitor la bugetarea participativă, informând peste 500 de primării despre necesitatea şi beneficiile implicării cetăţenilor în proiectele dezvoltate de administraţia locală.
După mai multe întâlniri pe care le-am avut cu cetăţenii, organizaţiile neguvernamentale şi cu reprezentanţi ai instituţiilor publice pentru a facilita participarea societăţii civile la procesul de luare a deciziei publice, am ajuns la concluzia că este necesară reglementarea unor mecanisme prin care toţi cei interesaţi să poată să îşi aducă contribuţia la proiectele comunităţii. Un exemplu în acest sens este bugetarea participativă.
Pornind de la exemplele de succes din alte state europene, invit colegii parlamentari, reprezentanţii Guvernului şi pe toţi cei care au expertiză în acest domeniu să se alăture grupului de lucru pe care l-am constituit în ultima parte a mandatului de ministru pentru a reglementa această procedură.
Până în prezent, mai multe primării au promovat bugetarea participativă, dar lipsa standardizării acestui demers a adus critici ce vizau insuficienta promovare a proiectelor, absenţa componentei deliberative şi distribuţia inechitabilă a resurselor.
Aşa cum arată rapoartele societăţii civile, bugetarea participativă este un proces complex, pentru că îşi propune să asigure nu doar consultarea cetăţenilor, ci faptul că aceştia decid direct, într-o manieră democratică, ce se întâmplă cu o parte din bugetul comunităţii.
Pentru a respecta principiile democratice, autorităţile trebuie să asigure participarea egală a tuturor celor afectaţi, indiferent de nivelul lor de educaţie, de situaţia materială sau de alte criterii.
Un proces participativ aduce un plus semnificativ de transparenţă şi creşte implicarea cetăţenilor în activităţi publice, contribuind direct la coeziunea şi la stabilitatea democratică a comunităţii în cauză. Este, în acelaşi timp, un proces de educare pentru autorităţi şi pentru cetăţeni. Autorităţile află direct care sunt nevoile şi dorinţele contribuabililor, ceea ce le permite să îşi ajusteze programele şi politicile pe termen mediu şi lung, chiar dacă decizia în cadrul bugetării participative nu poate rezolva toate problemele ridicate.
Pornind de la aceste provocări, voi prezenta în perioada următoare componenţa finală a grupului de lucru şi calendarul acţiunilor viitoare şi îi invit pe toţi cei interesaţi să se alăture acestui demers care are ca scop apropierea administraţiei de cetăţeni şi creşterea încrederii acestora în deciziile luate.